De fapt , mi-am propus sã lucrez cu un grup de 4 module LED 8x8 - Max 7219 , pe care sã le cuplez la Arduino Uno (le-am cumparat on-line, la un preţ convenabil – 16 lei /1 buc – probabil lichidare de stoc).
Apoi, am început sã încerc
diverse programe – bineînţeles, dupa tutoriale, exemple şi aplicaţii de pe net.
Am plecat de la un modul,
şi am ajuns pâna la 4 module. Pânã la
urmã , cel mai potrivit tutorial a fost de la http://nicuflorica.blogspot.ro/2015/08/afisaj-matriceal-din-8x8-leduri.html
( are şi nişte link-uri utile pe blog !) – aşa cã am sã scriu numai despre problemele pe care le-am avut. Bineînţeles - matricile mele fiind “made in China” soclurile
nu prea erau egale. In final , a trebuit sã dau jos matricile din socluri şi sã
le ajustez, ca sã le pot alinia
………………………………………………………………..
Notã: Am
pus şi poza modulului, şi a matricei cu LED-uri
Pe
parcurs, am fost nevoit sã scot matricea din soclul placii , şi … mi-a
pus probleme sã gãsesc pozitia corectã ( nu mi-a dat prin cap sã marchez un
semn comun pentru matrice şi pentru soclu atunci câd le-am desfãcut !)
………………………………………………………………………………………………………….. Dupã ce am tot montat
o pãdure de cabluri, (care se mai deconecteazã
accidental) am zis cã trebuie sã fac totuşi o placã de bazã. Sã scap de mulţimea de
sârme şi sã aliniez modulele!
Am rezolvat
dotarea tehnicã pentru fotocopiere prin sistem"home-made" ( temporizator + cutie cu LED-uri UV ) şi am fost
nevoit sã ânvãţ sã lucrez cu Eagle.
Nu mai
povestesc ce şi cum – dar a fost nasol pînã am prins mişcarea cum sã gãsesc
piesele prin librãrii. Cu toate tutorialele de pe net, nu am gãsit nimic “antiprost”
sau … mai blînd spus pentru novici !
Ce a ieşit, urmeazã mai
jos:
2. PCB-ul :
-imprimanta mea laser ,
este un “second hand” . Ca urmare, pe folia transparentã au aparut defecte ( pişcãturi
). Am corectat defectele cu CD marker, şi marker “edding400” .Atenţie – daca e
cãldura mare (cum a fost luna august) markerul “edding400” se usuca prea
repede, nu poţi face corecturi.
Daca e mai rãcoare, urma neagrã lãsatã de
edding400 e “mai neagra” decit cea lãsatã de “CD marker” !
A trebuit sã refac de
multe ori mişcarea asta, pânã când am retuşat corect folia !
Chiar şi la imprimanta
laser nouã, mai apar urme – de la praf / zgãrieturi pe tamburul cu seleniu sau
de la rolele imprimantei – şi tre fãcutã
corecţia .
Atenţie şi la rezoluţia
setatã. Eagle scoate fişierul în formatul pdf. La inprimantã , tre setatã scara 1:1, printat pe o foaie A4 şi verificat fizic dacã
pinii pieselor se potrivesc cu gãurile
din desen.
N-am facut treaba asta ,
şi am luat un bobîrnac. Dupã ce am fãcut corodarea, placa a fost cu distanţa
dintre gãuri mai micã şi modulele nu au încãput pe ea. ( am printat folia la
cineva , cu imprimanta nouã –şi n-am mai fãcut verificarea asta !).
In fine – dupã toate
treburile astea, care m-au cam desumflat de multe ori , am scos o folie buna
pentru fotocopiere.
Apoi , a urmat execuţia
si vopsirea plãcii.
Lucrul dracului la uşa sãracului. Am tãiat
placa de sticlotex, am curãţat-o ch şmirghel de 600, am spãlat-o cu spirt şi
diluant.
La vopsirea cu lac ( Positiv 20 - spray ):
- de la orice distanţã
am încercat sã aplic lacul, apare efectul de “coaja de portocalã” cu multe
puncte şi punctişoare unde lacul este subţire;
-incontestabil, orice am
fãcut, la marginile plãcii de sticlotex , stratul depus este mai gros decât în
orice alt loc de pe plãcuţã;
- este adevãrat cã dacã
placuţa stã pe masã perfect orizontalã, stratul de lac fotosensibil are tendinţa
sã se uniformizeze ca grosime, mai puţin la marginile plãcii ;
- la developare ,
grosimea stratului de lac nu este aşa de importantã, dar uniformitatea grosimii
stratului este foarte importantã;
- foarte important, este
ca dupa aplicarea lacului, imediat sa pui placuta intr-o cutie de tablã inchisã –
lacul atrage firele de praf din aer care se lipesc şi compromit calitatea
stratului de lac ; am fost contrariat de apariţia subitã a firelor de praf/scame
, chiar şi dupã ce am lucrat în baie , unde n-am textile şi surse de praf şi
scame;
- am pus cutia la soare, şi aproximativ intr-o orã s-a uscat bine; am încercat uscarea
pe talpa fierului de cãlcat (când ploua afarã) , undeva reglat pentru matase – şi
uscarea a durat cam o orã ;
-la expunere, a trebuit
sã pun o bucatã de sticlã peste folia transparentã, pentru ca aceasta sã stea “lipitã”
de plãcuţa de sticlotex In timpul expunerii; dacã am nimerit o placa de
sticlotex curbatã, am prins cu marginile unor pioneze pachetul sticlotex+folie+
sticlã; nu merge sa prinzi cu scoci pe capete, ca face burta la mijloc si
traseele nu mai ies bine;
- la expunere UV, dupã încercãri,
am ajuns la un timp de 7minute şi 20 secunde pâna la 7 minute şi 30 de secunde;
- la developat am
folosit initial soda causticã, dar cu dozajul la “linguriţã”, soluţia a ieşit
prea concentratã şi când am bagat plãcuţa la developat , în 3 secunde , s-a dus
tot stratul de lac – expus neexpus la UV ! Prin încercãri , am diluat soluţia.
Am folosit şi plãcuţa de
cablaj fotosensibilã din fabricaţie (comerţ ) şi am avut aceleaşi eşecuri- cu
toate tutorialele de pe internet !
Sînt convins cã e
importantã şi distanţa de la sursa de raze UV şi placa fotosensibilã- şi asta
diferã de la o instalaţie la alta(la mine este cam 25-30 mm).Trebuie fãcute încercãri
pentru stabilirea timpului de expunere .
Acum , la developare
folosesc pliculeţe tarate din comert pentru 500 ml soluţie , şi este mult mai bine.(
developer universal pentru Fotorezist pozitiv tip Seno 4007).
încãperea
în care dai cu lac) .
In final, aşa aratã
placa mea:
AM MAI AVUT O PROBLEMA MAJORA – scandalul cu nevasta, deoarece pentru mine, lacul uscat sau neuscat are un pic de miros specific, dar pentru ea … pute al dracului în casã !
Adevãrul e cã nu-ţi mai vine sã stai în încãperea în care dai cu lac! .
Adevãrul e cã nu-ţi mai vine sã stai în încãperea în care dai cu lac! .
Nu stiu daca ti-ai imbunatatit metodele sau nu (presupun ca da). Un sfat este sa incerci cu hartie de calc. Imprimarea iese foarte bine fara sa fii nevoit sa corectezi, probabil va trebui sa ajustezi timpul de expunere la UV (nu foarte mult).
RăspundețiȘtergere- Pentru a afla timpul potrivit poti sa tai cateva bucati de cablaj (1cmx1cm), printezi cateva linii si le pui pe toate sub UV (fiecare cu hartia lui)
- Din minut in minut sau 30s in 30s. Scoti o placuta de la expunere.
Dupa ce ai terminat le pui la developat si vezi cam cat trebuie sa stea sub leduri sa cureti placuta de stratul fotosensibil.
Un lucru important de tinut minte. Partea pe care ai printat o pui peste placuta, cerneala sa fie in contact cu placuta.
Un alt avantaj la hartia de calc este ca difuzeaza lumina si nu ai concentratii de lumina UV (depinde cum ai pus ledurile).
Si eu tot cu leduri fac expunerea iar timpul cu hartie de calc este cam intre 2.30 si 3 minute.