vineri, 28 august 2015

Primul PCB… cu fotocopiere !









De fapt , mi-am propus sã lucrez cu  un grup de 4 module LED 8x8 - Max  7219 , pe care sã le  cuplez la Arduino Uno (le-am cumparat on-line, la un preţ convenabil – 16 lei /1 buc – probabil lichidare de stoc).






Apoi, am început sã încerc diverse programe – bineînţeles, dupa tutoriale, exemple şi aplicaţii de pe net.
Am plecat de la un modul, şi am ajuns  pâna la 4 module. Pânã la urmã , cel mai potrivit tutorial a fost de la  http://nicuflorica.blogspot.ro/2015/08/afisaj-matriceal-din-8x8-leduri.html ( are şi nişte link-uri utile pe blog !) – aşa cã am sã scriu numai despre  problemele pe care le-am avut. Bineînţeles - matricile mele fiind “made in China” soclurile nu prea erau egale. In final , a trebuit sã dau jos matricile din socluri şi sã le ajustez, ca sã le pot alinia
………………………………………………………………..
Notã: Am pus şi poza modulului, şi a matricei cu LED-uri
Pe parcurs, am fost nevoit sã scot matricea din soclul placii , şi … mi-a pus probleme sã gãsesc pozitia corectã ( nu mi-a dat prin cap sã marchez un semn comun pentru matrice şi pentru soclu atunci câd le-am desfãcut !)
…………………………………………………………………………………………………………..  Dupã ce am tot montat o pãdure de cabluri, (care se mai  deconecteazã accidental) am zis cã trebuie sã fac totuşi o placã de bazã. Sã scap de mulţimea de sârme şi sã aliniez modulele! 
Am rezolvat dotarea tehnicã pentru fotocopiere prin sistem"home-made" ( temporizator + cutie cu LED-uri UV ) şi  am fost nevoit sã ânvãţ sã lucrez cu Eagle.
  Nu mai povestesc ce şi cum – dar a fost nasol pînã am prins mişcarea cum sã gãsesc piesele prin librãrii. Cu toate tutorialele de pe net, nu am gãsit nimic “antiprost” sau … mai blînd spus pentru novici !
Ce a ieşit, urmeazã mai jos:
1. Schema In Eagle :
4 - 8x8 dot MATRIX with MAX 7219

2. PCB-ul :
 

3.Stratul “top” , pentru imprimanta laser :




 
Si de aici , a inceput lipsa de experienţã :
-imprimanta mea laser , este un “second hand” . Ca urmare, pe folia transparentã au aparut defecte ( pişcãturi ). Am corectat defectele cu CD marker, şi marker “edding400” .Atenţie – daca e cãldura mare (cum a fost luna august) markerul “edding400” se usuca prea repede, nu poţi face corecturi.
 Daca e mai rãcoare, urma neagrã lãsatã de edding400 e “mai neagra” decit cea lãsatã de “CD marker” !
A trebuit sã refac de multe ori mişcarea asta, pânã când am retuşat corect folia !
Chiar şi la imprimanta laser nouã, mai apar urme – de la praf / zgãrieturi pe tamburul cu seleniu sau de la rolele imprimantei  – şi tre fãcutã corecţia .
Atenţie şi la rezoluţia setatã. Eagle scoate fişierul în formatul  pdf. La inprimantã , tre setatã scara 1:1,  printat pe o foaie A4 şi verificat fizic dacã pinii pieselor se  potrivesc cu gãurile din desen.
N-am facut treaba asta , şi am luat un bobîrnac. Dupã ce am fãcut corodarea, placa a fost cu distanţa dintre gãuri mai micã şi modulele nu au încãput pe ea. ( am printat folia la cineva , cu imprimanta nouã –şi n-am mai fãcut verificarea asta !).
In fine – dupã toate treburile astea, care m-au cam desumflat de multe ori , am scos o folie buna pentru fotocopiere.
Apoi , a urmat execuţia si vopsirea plãcii.
 Lucrul dracului la uşa sãracului. Am tãiat placa de sticlotex, am curãţat-o ch şmirghel de 600, am spãlat-o cu spirt şi diluant.
 La vopsirea cu lac ( Positiv 20 - spray ):
- de la orice distanţã am încercat sã aplic lacul, apare efectul de “coaja de portocalã” cu multe puncte şi punctişoare unde lacul este subţire;
-incontestabil, orice am fãcut, la marginile plãcii de sticlotex , stratul depus este mai gros decât în orice alt loc de pe plãcuţã;
- este adevãrat cã dacã placuţa stã pe masã perfect orizontalã, stratul de lac fotosensibil are tendinţa sã se uniformizeze ca grosime, mai puţin la marginile plãcii ;
- la developare , grosimea stratului de lac nu este aşa de importantã, dar uniformitatea grosimii stratului este foarte importantã;
- foarte important, este ca dupa aplicarea lacului, imediat sa pui placuta intr-o cutie de tablã inchisã – lacul atrage firele de praf din aer care se lipesc şi compromit calitatea stratului de lac ; am fost contrariat de apariţia subitã a firelor de praf/scame , chiar şi dupã ce am lucrat în baie , unde n-am textile şi surse de praf şi scame;
- am  pus cutia la soare, şi aproximativ  intr-o orã s-a uscat bine; am încercat uscarea pe talpa fierului de cãlcat (când ploua afarã) , undeva reglat pentru matase – şi uscarea a durat cam o orã ;
-la expunere, a trebuit sã pun o bucatã de sticlã peste folia transparentã, pentru ca aceasta sã stea “lipitã” de plãcuţa de sticlotex In timpul expunerii; dacã am nimerit o placa de sticlotex curbatã, am prins cu marginile unor pioneze pachetul sticlotex+folie+ sticlã; nu merge sa prinzi cu scoci pe capete, ca face burta la mijloc si traseele nu mai ies bine;  
- la expunere UV, dupã încercãri, am ajuns la un timp de 7minute şi 20 secunde  pâna la 7 minute şi 30 de secunde;
- la developat am folosit initial soda causticã, dar cu dozajul la “linguriţã”, soluţia a ieşit prea concentratã şi când am bagat plãcuţa la developat , în 3 secunde , s-a dus tot stratul de lac – expus neexpus la UV ! Prin încercãri , am diluat soluţia.
Am folosit şi plãcuţa de cablaj fotosensibilã din fabricaţie (comerţ ) şi am avut aceleaşi eşecuri- cu toate tutorialele de pe internet !  
Sînt convins cã e importantã şi distanţa de la sursa de raze UV şi placa fotosensibilã- şi asta diferã de la o instalaţie la alta(la mine este cam 25-30 mm).Trebuie fãcute încercãri pentru stabilirea timpului de expunere .
Acum , la developare folosesc pliculeţe tarate din comert pentru 500 ml soluţie , şi este mult mai bine.( developer universal pentru Fotorezist pozitiv tip Seno 4007).
 încãperea în care dai cu lac) .
In final, aşa aratã placa mea:
   
 

AM MAI AVUT O PROBLEMA MAJORA – scandalul cu nevasta, deoarece pentru mine, lacul uscat sau neuscat are un pic de miros specific, dar pentru ea … pute al dracului în  casã !
 Adevãrul e cã nu-ţi  mai vine sã stai în încãperea în care dai cu lac! .







Un comentariu:

  1. Nu stiu daca ti-ai imbunatatit metodele sau nu (presupun ca da). Un sfat este sa incerci cu hartie de calc. Imprimarea iese foarte bine fara sa fii nevoit sa corectezi, probabil va trebui sa ajustezi timpul de expunere la UV (nu foarte mult).

    - Pentru a afla timpul potrivit poti sa tai cateva bucati de cablaj (1cmx1cm), printezi cateva linii si le pui pe toate sub UV (fiecare cu hartia lui)
    - Din minut in minut sau 30s in 30s. Scoti o placuta de la expunere.

    Dupa ce ai terminat le pui la developat si vezi cam cat trebuie sa stea sub leduri sa cureti placuta de stratul fotosensibil.

    Un lucru important de tinut minte. Partea pe care ai printat o pui peste placuta, cerneala sa fie in contact cu placuta.
    Un alt avantaj la hartia de calc este ca difuzeaza lumina si nu ai concentratii de lumina UV (depinde cum ai pus ledurile).

    Si eu tot cu leduri fac expunerea iar timpul cu hartie de calc este cam intre 2.30 si 3 minute.

    RăspundețiȘtergere