vineri, 28 august 2015

Primul PCB… cu fotocopiere !









De fapt , mi-am propus sã lucrez cu  un grup de 4 module LED 8x8 - Max  7219 , pe care sã le  cuplez la Arduino Uno (le-am cumparat on-line, la un preţ convenabil – 16 lei /1 buc – probabil lichidare de stoc).






Apoi, am început sã încerc diverse programe – bineînţeles, dupa tutoriale, exemple şi aplicaţii de pe net.
Am plecat de la un modul, şi am ajuns  pâna la 4 module. Pânã la urmã , cel mai potrivit tutorial a fost de la  http://nicuflorica.blogspot.ro/2015/08/afisaj-matriceal-din-8x8-leduri.html ( are şi nişte link-uri utile pe blog !) – aşa cã am sã scriu numai despre  problemele pe care le-am avut. Bineînţeles - matricile mele fiind “made in China” soclurile nu prea erau egale. In final , a trebuit sã dau jos matricile din socluri şi sã le ajustez, ca sã le pot alinia
………………………………………………………………..
Notã: Am pus şi poza modulului, şi a matricei cu LED-uri
Pe parcurs, am fost nevoit sã scot matricea din soclul placii , şi … mi-a pus probleme sã gãsesc pozitia corectã ( nu mi-a dat prin cap sã marchez un semn comun pentru matrice şi pentru soclu atunci câd le-am desfãcut !)
…………………………………………………………………………………………………………..  Dupã ce am tot montat o pãdure de cabluri, (care se mai  deconecteazã accidental) am zis cã trebuie sã fac totuşi o placã de bazã. Sã scap de mulţimea de sârme şi sã aliniez modulele! 
Am rezolvat dotarea tehnicã pentru fotocopiere prin sistem"home-made" ( temporizator + cutie cu LED-uri UV ) şi  am fost nevoit sã ânvãţ sã lucrez cu Eagle.
  Nu mai povestesc ce şi cum – dar a fost nasol pînã am prins mişcarea cum sã gãsesc piesele prin librãrii. Cu toate tutorialele de pe net, nu am gãsit nimic “antiprost” sau … mai blînd spus pentru novici !
Ce a ieşit, urmeazã mai jos:
1. Schema In Eagle :
4 - 8x8 dot MATRIX with MAX 7219

2. PCB-ul :
 

3.Stratul “top” , pentru imprimanta laser :




 
Si de aici , a inceput lipsa de experienţã :
-imprimanta mea laser , este un “second hand” . Ca urmare, pe folia transparentã au aparut defecte ( pişcãturi ). Am corectat defectele cu CD marker, şi marker “edding400” .Atenţie – daca e cãldura mare (cum a fost luna august) markerul “edding400” se usuca prea repede, nu poţi face corecturi.
 Daca e mai rãcoare, urma neagrã lãsatã de edding400 e “mai neagra” decit cea lãsatã de “CD marker” !
A trebuit sã refac de multe ori mişcarea asta, pânã când am retuşat corect folia !
Chiar şi la imprimanta laser nouã, mai apar urme – de la praf / zgãrieturi pe tamburul cu seleniu sau de la rolele imprimantei  – şi tre fãcutã corecţia .
Atenţie şi la rezoluţia setatã. Eagle scoate fişierul în formatul  pdf. La inprimantã , tre setatã scara 1:1,  printat pe o foaie A4 şi verificat fizic dacã pinii pieselor se  potrivesc cu gãurile din desen.
N-am facut treaba asta , şi am luat un bobîrnac. Dupã ce am fãcut corodarea, placa a fost cu distanţa dintre gãuri mai micã şi modulele nu au încãput pe ea. ( am printat folia la cineva , cu imprimanta nouã –şi n-am mai fãcut verificarea asta !).
In fine – dupã toate treburile astea, care m-au cam desumflat de multe ori , am scos o folie buna pentru fotocopiere.
Apoi , a urmat execuţia si vopsirea plãcii.
 Lucrul dracului la uşa sãracului. Am tãiat placa de sticlotex, am curãţat-o ch şmirghel de 600, am spãlat-o cu spirt şi diluant.
 La vopsirea cu lac ( Positiv 20 - spray ):
- de la orice distanţã am încercat sã aplic lacul, apare efectul de “coaja de portocalã” cu multe puncte şi punctişoare unde lacul este subţire;
-incontestabil, orice am fãcut, la marginile plãcii de sticlotex , stratul depus este mai gros decât în orice alt loc de pe plãcuţã;
- este adevãrat cã dacã placuţa stã pe masã perfect orizontalã, stratul de lac fotosensibil are tendinţa sã se uniformizeze ca grosime, mai puţin la marginile plãcii ;
- la developare , grosimea stratului de lac nu este aşa de importantã, dar uniformitatea grosimii stratului este foarte importantã;
- foarte important, este ca dupa aplicarea lacului, imediat sa pui placuta intr-o cutie de tablã inchisã – lacul atrage firele de praf din aer care se lipesc şi compromit calitatea stratului de lac ; am fost contrariat de apariţia subitã a firelor de praf/scame , chiar şi dupã ce am lucrat în baie , unde n-am textile şi surse de praf şi scame;
- am  pus cutia la soare, şi aproximativ  intr-o orã s-a uscat bine; am încercat uscarea pe talpa fierului de cãlcat (când ploua afarã) , undeva reglat pentru matase – şi uscarea a durat cam o orã ;
-la expunere, a trebuit sã pun o bucatã de sticlã peste folia transparentã, pentru ca aceasta sã stea “lipitã” de plãcuţa de sticlotex In timpul expunerii; dacã am nimerit o placa de sticlotex curbatã, am prins cu marginile unor pioneze pachetul sticlotex+folie+ sticlã; nu merge sa prinzi cu scoci pe capete, ca face burta la mijloc si traseele nu mai ies bine;  
- la expunere UV, dupã încercãri, am ajuns la un timp de 7minute şi 20 secunde  pâna la 7 minute şi 30 de secunde;
- la developat am folosit initial soda causticã, dar cu dozajul la “linguriţã”, soluţia a ieşit prea concentratã şi când am bagat plãcuţa la developat , în 3 secunde , s-a dus tot stratul de lac – expus neexpus la UV ! Prin încercãri , am diluat soluţia.
Am folosit şi plãcuţa de cablaj fotosensibilã din fabricaţie (comerţ ) şi am avut aceleaşi eşecuri- cu toate tutorialele de pe internet !  
Sînt convins cã e importantã şi distanţa de la sursa de raze UV şi placa fotosensibilã- şi asta diferã de la o instalaţie la alta(la mine este cam 25-30 mm).Trebuie fãcute încercãri pentru stabilirea timpului de expunere .
Acum , la developare folosesc pliculeţe tarate din comert pentru 500 ml soluţie , şi este mult mai bine.( developer universal pentru Fotorezist pozitiv tip Seno 4007).
 încãperea în care dai cu lac) .
In final, aşa aratã placa mea:
   
 

AM MAI AVUT O PROBLEMA MAJORA – scandalul cu nevasta, deoarece pentru mine, lacul uscat sau neuscat are un pic de miros specific, dar pentru ea … pute al dracului în  casã !
 Adevãrul e cã nu-ţi  mai vine sã stai în încãperea în care dai cu lac! .